Troita

Ziua Crucii – 14 septembrie

Această zi împreună cu Alexiile de pe 17 martie împart anul în 2 mari anotimpuri (călduros și rece). Trecerea dintre anotimpuri se făcea mult mai uşor dacă erau invocaţi strămoşii, imaginaţi ca nişte paznici mitici ai recoltelor şi ai bunăstării oamenilor. De aceea, în această zi, femeile duceau la biserica pomană pentru a avea grijă de sufletele strămoşilor care, la rândul lor, se îngrijeau de liniştea şi bunăstarea celor vii.

Crucea care astăzi ne vorbeşte doar de creştinism are o importanţă magico-simbolică cu mult înaintea religiei creştine. Crucea simboliza Centrul şi direcţiile care pleacă de la el, fiind un simbol al cosmosului dar şi al omului cu mâinile desfăcute, crucea simbolizează şi Soarele dar şi falusul ca simbol al energiilor masculine active. Crucea este un simbol al Arborelui Lumii care în trecut era considerat a fi viţa de vie, o legătură preluată şi de creştinism. De aceea cultivarea viţei de vie este considerată o îndeletnicire sacră, motiv pentru care atunci când omul lucrează în vie nu are voie să înjure. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi ci lăsaţi ca ofrandă pentru păsările cerului, aceştia fiind numiţi şi Strugurii lui Dumnezeu. Începând cu această zi începe şi culesul viei şi scuturatul nucilor, tot acum se închide pământul şi pentru plante, cele care rămân verzi după această zi fiind considerate a fi blestemate. Pe pomii neroditori se puneau lujeri de pepeni în speranţa că la anul vor da rod.

Această zi mai poartă şi numele de „Ziua Şarpelui” fiindcă în această zi se închide pământul, gângăniile, reptilele întrând în ascunzişurile lor. Şerpii, înainte de a se ascunde, se încolătăcesc în alunişuri pentru a da naştere unei pietre scumpe, numita piatra şerpilor, o piatră nestemată dorită de vrăjitori, care făceau un ritual aparte pentru a o culege şi a tămădui cu ea multe boli.

Busuiocul, menta, maghiranul şi cimbru, considerate plante magice, se sfinţesc la biserică şi se păstrează lângă cruce pentru ca ele, peste an, să vindece oamenii de numeroase boli. Monedele sfinţite în această zi, puse în portofel alături de o cruciuliţă, aduc belşug şi spor în muncă.

Ziua Crucii, marcând un important hotar calendaristic, rămâne, ca şi Sânzienele, unul dintre cele mai importante momente consemnate în calendarul popular, zi în care plantele de leac îşi fac simţite virtuţile terapeutice la maxima lor eficienţă iar cerurile binecuvântează oamenii cu o serie de beneficii.incepe-culesul-in-spatiul-sacru-al-viilor